Colindele traditionale de obicei Il prezinta pe Cristos ca un copilas la care noi, poporul, venim sa ne inchinam. Aceste
imagini ne deformeaza gandirea despre un Dumnezeu glorios si atotputernic la unul care este doar un copil infasat in scutece. Am "o veste minunata" de Craciun: Isus Cristos de 2000 de ani sta la dreapta lui Dumnezeu, toata puterea i-a fost data, El domneste si tine in palma Lui tot Universul. Trebuie ca noi sa ne revizuim modul in care-L percepem. Prea multi isi aduc aminte de Dumnezeu doar de doua ori pe an: de Craciun si de Paste. Ori Il vedem pe Cristos ca un bebelas, ori ca un om crucificat si invins.
As vrea sa lansez o provocare pentru toti cititorii: haideti sa-L vedem pe Mantuitorul asa cum este El in acest moment: un Isus Cristos maret, atotputernic, stapan peste Romania, Europa si intregul pamant. Daca e sa sarbatorim pe cineva de Craciun, acela sa fie acest Cristos. Doar facand asta, mentalitatea noastra va fi schimbata. Vom fi plini de credinta, de incredere, de speranta, vom face fata mai bine incercarilor stiind ce fel de Dumnezeu avem.
O alta provocare, care este lansata de Dumnezeu catre tuturor credinciosilor Lui: sarbatorirea Lui trebuie sa devina parte din viata nostra zilnica in tot anul. Eu sunt foarte convins, ca mai degraba, Dumnezeu ar vrea sa umblam cu El zi de zi tot anul, decat sa facem o mare sarbatoare de Craciun.
Dumnezeu lucreaza intens sa zideasca o biserica puternica si isi pregateste oamenii. Va las cu acest gand: Umblati cu El in asa fel incat sa-I permiteti sa va formeze, sa va slefuiasca, ca sa fiti in planul Sau de zidire.
Multe binecuvantari!
Nimrod
trupa 4motion
-material preluat de pe www.fiidiferit.com
York-ului. Era o zi rece de ianuarie, si zãpada era de o jumãtate de metru, cu movile pânã la 1,5 metri de zãpadã. Oprindu-se pentru pauza de masã, oamenii stãteau într-un cerc lejer în jurul focului, mâncând si vorbind.
Nu voi uita niciodată un om care a trăit la ţară, numit Albert McNakin. El nu era un predicator. De fapt, era creştin doar de câteva luni. Însă avea un vechi camion cu care căra legume şi a decis să îl folosească pentru Dumnezeu. Vedeţi, era un tânăr pe nume Billy pe care dorea să îl atingă din punct de vedere spiritual, însă Billy credea că toată religia era, în propriile lui cuvinte: „lătură.” El era consumat de fete şi de curse cu maşina tatălui său pe străzile de ţară, uneori luând curbele pe două roţi!
Faptul ca Dumnezeu ne-a creat cu abilitatea de a simti durerea, ar trebui sa ne dea putin de gandit. Nu cred ca este o intamplare faptul ca avem abilitatea de a simti. Pe de alta parte, anumite chestiuni nu pot fi invatate in absenta suferintei. Durerea este un invatator unic. Poate ca ai obsevat din experienta proprie ca anumite lectii le-ai invata doar atunci cand ai trecut prin suferinta.
departe... un cantec. O, e asa frumos! Un cor! Il lauda pe Creator! “Pentru ei nu e greu sa cante dis de dimineata” ma gandesc, si ma-ntristez gandindu-ma ca nu sunt in stare sa fac ceva asa de maret pentru Tine. Ascult melodia glorioasa si tresar uimitia. Nu se poate!!!!!! Visez? Tocmai aud cum acesl cor de ingeri lauda pe Dumnezeu pentru ca o noua creatie s-a desteptat si incepe o noua zi! E e...e...e.. vorba de mine! Ei ma considera o creatie minunata, o opera de arta. Il lauda pe Dumnezeu pentru lucrarea Lui minunata. Asta-i genial!
Pasesc cu incredere pe drumul zilei si cand sunt slab, Tu ma vei face tare! Si ma ridici de cad, ma inveti sa ma smeresc daca se strecoara mandrie in inima mea, ma inveti sa rabd, si cand vine incercarea, departez de mintea mea intrebarea “De ce?” amintindu-mi ca Tu ma modelezi, ca totul face parte din planul Tau pentru mine, ca uneori e doar o modalitate de a ma duce mai aproape de desavarsire!
Am dorit uneori ca Dumnezeu să lase măcar pe unul dintre creştini să vină înapoi de dincolo, să-mi spună ce mă aşteaptă după moarte. Dar o povestire pe care am putea s-o numim parabola gândacilor de apă, ne va ajuta să înţelegem, cel puţin în parte, de ce Dumnezeu nu ne împlineşte această dorinţă.
ot imagina splendoarea cantarii ce o vom canta acolo. Stiu cum arata aurul, dar nu am calcat niciodata pe strazi de aur. Nu stiu cum arata ingerii si nu ma pot imagina cantand alaturi de ei. Cum vom canta? Ce vom canta? Oare vom dansa pentru Tine? Voi avea un zambet larg pe fata, sau voi canta printre hohote de ras? Stiu ca nu vor fi lacrimi. Ma intreb cum vor arata ochii mei, si parul meu pe care nu va mai trebui sa il aranjez toata ziua... (ce usurare). Ce minunat va fi acolo...! dar cand voi zbura? Intotdeauna mi-am dorit sa zbor.... Aaaaaaa si voi zbura cu Tine... dupa lungi asteptari si momente grele de indoiala, dupa lacrimi si intrebari fara raspuns, dupa bucurii si momente de rascruce sau nesiguranta, in sfarsit voi fi cu Tine, Te voi vedea, Iti voi auzi vocea blanda, si ce imi mai doresc, precum Toma, odinioara, sa pun degetul in rana Ta, sa-mi spui tot ce ai simtit pentru mine, ca sa inteleg pe deplin dragostea Ta, sa aflu raspuns la toate intrebarile mele, sa-Ti vad zambetul, sa stau la picioarele Tale, sa le spal, sa le sarut, sa primesc si sa iti ofer cea mai calda imbratisare, sa nu mai simt nesiguranta si durere, ci bucurie vesnica, sa fiu o adevarata printesa purtand cununa ce o voi primi prin Har. Ce minunat va fi atunci!
Europa anilor ’40 era extrem de periculos si, pentru cei mai multi dintre ei, s-a dovedit a le fi fatal.
vine Duminica! Vineri e ziua in care Petru s-a lepădat de Cristos, de trei ori a jurat că nu L-a cunoscut niciodată; dar vine Duminica! Vineri e ziua in care soldatii au impletit o cunună de spini pentru Isus, L-au batjocorit, L-au scuipat si L-au umilit; dar vine Duminica! Vineri e ziua in care gloata l-a preferat pe un ticălos ca Baraba in locul Fiului lui Dumnezeu; dar vine Duminica! Vineri e ziua in care Pilat, guvernatorul roman, a incercat să-si spele vina sub mascarada dreptătii; dar vine Duminica! Vineri e ziua in care Isus S-a rugat in agonie: "Tată, dacă este cu putintă, indepărtează de la Mine paharul acesta"; dar vine Duminica! Vineri e ziua in care acelasi glas a strigat: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?" - dar vine Duminica!
, un catelus, cautand adapost pentru a se ascunde de soare, s-a strecurat printr-o crapatura a uneia dintre usile casei. A urcat incet scarile vechi de lemn. Sus a dat peste o usa intredeschisa; incet, a intrat in incapere.
Dupa un timp, un alt catelus fara stapan a intrat in acelasi loc. Dar, spre deosebire de primul, acesta, cand i-a vazut pe cei 1000 de catelusi, s-a simtit amenintat pentru ca il priveau intr-un mod agresiv. Pe urma a inceput sa maraie; imediat a observat ca si cei 1000 de catelusi maraiau la el. A inceput sa latre cu furie; ceilalti 1000, la fel. Cand a iesit din camera, catelusul si-a zis: "ce loc ingrozitor! Nu mai vin niciodata aici!"
dar cum mingea nu vine de la Ronaldo sau Mutu, trec nepăsător pe lângă ea, şi îmi văd de treabă… oricum am atâtea de făcut, de ce să-mi mai fac timp să pasez mingea? De ce să-mi fac timp să observ ce oameni minunaţi mă înconjoară? 
ea mai mare parte a lemnului pe care l-a folosit pentru confectionarea instrumentelor sale din golful poluat din apropierea casei lui. Lemnul acela zacuse imbibat acolo ani si ani – un lemn ales de-a lungul secolelor pentru confectionarea vaslelor, a corabiilor sau a altor unelte necesare comertului pe mare. Faramat si abandonat in golf, lemnul le-a cazut victima cariilor care traiau in apa aceea poluata.
Barfa este ceea ce nimeni nu pretinde că iubeşte, dar place tuturor. 
Vazand cat de tanar era Kun, unul dintre ofiteri l-a luat deoparte si i-a spus sa renunte la credinta sa pentru a-si salva viata. Uitandu-se drept in ochii lui, Kun a rostit cu indrazneala: “Domnule, ar fi cu mult mai bine daca dumneavoastra ati deveni crestin. Atunci ati putea merge impreuna cu mine in cer.”
cat de mult cunoastem Biblia; multi oameni sunt foarte familiarizati cu aceasta carte si totusi nu cunosc adevarata maturitate. Ascultarea de poruncile Bibliei este semnul cresterii spirituale. 
