Călător

Viața... o călătorie! Știi când începe dar nu știi când se termină. Poți estima, însă niciodată nu ești sigur. Drumul poate decurge așa cum ți-ai imaginat, însă șansele ca lucrurile să nu stea așa, sunt la fel de mari.

De fiecare dată când pleci într-o călătorie, pleci cu un scop: să te distrezi sau să muncești, să-ți revezi prietenii sau familia, să vizitezi Londra sau Paris... Nu pleci la drum fără să ai un scop! Ce faci și ce fac cu cea mai importantă călătorie...? Ce facem cu viața!? Am pornit oare fără un scop? Întreabă-te serios: „Care e țelul meu? De ce trăiesc? Pentru ce trăiesc?”

În fiecare călătorie, detaliile fac diferența! Modul în care privești lucrurile, atitudinea cu care călătorești, fac din călătoria ta una reușită sau una mai puțin reușită. Dacă un concediu sau o ieșire nu e reușită, există o a doua șansă! Mergi din nou și faci să fie diferit. Pentru călătoria vieții însă, nu există o a doua șansă! Ce gânduri îți vin în minte când meditezi la SINGURA ta călătorie pe pământ? O maximă bună de pus la minte și la inimă spune: „Life is short. Eternity is not!” (Viața e scurtă, veșnicia nu!). Gândește-te acum din nou... Ce faci cu viața asta scurtă? Cum călătorești?

E scurtă viața? De aceea mi-am propus să mă bucur de fiecare moment al ei! Să mă bucur de fiecare clipă de liniște... și de fiecare moment încărcat! Să savurez fiecare părticică a naturii, fiecare peisaj minunat pe care-l văd. Vreau să mă bucur de familia mea, de toți prietenii minunați pe care Dumnezeu mi i-a dăruit, vreau să mă bucur de fiecare om pe care-l întâlnesc!

Și bucuria mea nu se va termina odată cu călătoria vieții mele! Ea va continua în cer, lângă Dumnezeu. Eu o să fiu acolo! Eu... și toți cei care alegem să călătorim împreună cu Dumnezeu!

Ce-ai pățit Pavel!?

A fost un rebel, un persecutor. A urât credincioșii și a lucrat cu mult zel pentru a-i distruge. Dar întâlnirea lui Pavel cu Dumnezeu a provocat o convertire a inimii care a schimbat cursul istoriei. A aprins Biserica Primară, și de atunci biserica nu a încetat să împrăștie vestea bună a lui Dumnezeu până în ziua de azi.

Pavel a spus-o clar: nu este vorba despre o religie, este totul despre EL – persoana lui Isus Hristos. Este vorba despre puterea transformatoare a harului lui Dumnezeu. Este vorba despre convertire, despre schimbare.

Și Pavel este un exemplu al uneia dintre cele mai mari convertiri din istorie. El a trecut de la ură pentru credincioși la îmbrățișarea părtășiei lor și la dragoste necondiționată. A trecut de la munca plină de zel pentru a distruge Biserica, la a zidi o temelie puternică pentru Biserică. A trecut de la meseria de „hingher al creștinilor” la creștin închis pentru credința lui.

Dumnezeu a produs un cutremur spiritual și fizic pentru al elibera pe Pavel și de lanțurile păcatului dar și de încuietorile unei celule de închisoare. Dumnezeu l-a trasformat pe „făcătorul de rele” Saul, în Pavel, un om plin de integritate.

Dumnezeu a schimbat radical viața lui Pavel, crezul lui, credința lui, obiceiurile și valorile lui. Cum stau lucrurile în cazul tău? Este totul despre religie, sau este totul despre Hristos? L-ai primit cu adevărat în viața ta? Care este schimbarea produsă? Ce domeniu al vieții tale a fost cutremurat?

Astăzi încă este timp să îl accepți. Astăzi încă este timp să te axezi mai mult pe relația ta cu EL decât pe religia ta, pe regulile bisericești, pe tradiție și obiceiuri seci! Hristos îți poate schimba viața! Îl lași?

Just think about...

Apel către cel căzut

-”Te iubesc, te iubesc, te iubesc!”

Cum poţi fi indiferent la susurul acesta blând care se aude? Şi tu ai iubit odată şi apoi, ai căzut. Tu ai căzut şi alţii au plâns pentru tine. Mama a stat îngenunchiată în miez de noapte şi a udat podeaua cu lacrimile ei fierbinţi. Tatăl a implorat ajutor Divin. Fraţii şi surorile plângeau pe ascuns de căzătura ta. Isus ţinea mâna întinsă către tine, peste care mai picura câte o lacrimă de sânge. Toţi strigau spre tine: “Te iubesc, te iubesc. Reîntoarce-te!”. Dar tu…ai întors spatele. Ţi se părea că ai găsit altceva mai bun, ceva care te face mai fericit. Te-ai înşelat. După o vreme ai realizat că nimic nu se compară cu iubirea Lui. Atunci ai fi putut să te întorci. Ai fi putut. Toţi te aşteptau cu braţele deschise ca tu să vii. Dar nu ai putut suporta ideea că te-ai înşelat. Nu ai suportat faptul că nu este nimic în lume care să te facă aşa de fericit ca şi iubirea Lui. Şi ai plecat mai departe. Deşi nu te făcea fericit, te-ai adâncit şi mai tare în mocirlă. Lacrimile continuau să curgă peste cele care se uscau.

“Unde eşti?” De ce crezi că dacă ai plecat nu te mai poţi întoarce? Şi ce dacă ai întors spatele tuturor oamenilor care te iubeau şi lui Dumnezeu? Nu-i nimic, ei sunt încă acolo. Dumnezeu este încă acolo. Te aşteaptă. Nu-i nimic dacă ai căzut. Crede-mă. Te vor primi cu iubire. Doar vino.

Ţi-e teamă. În loc să te reîntorci atunci când ai realizat că totul e deşertăciune, ai început să alergi şi mai mult spre lume. Chiar dacă ştiai că nu ai să găseşti nimic acolo. Ţi-ai astupat urechile ca să nu auzi şoaptele: “Te iubesc, te iubesc, te iubesc!”. Prea mult te deranjau. Prea tare îţi răscolesc inima.

Apel către tine, cel căzut! Nu e prea târziu. Nu e. OPREŞTE-TE!!!! Opreşte-te până nu e prea târziu, până când sufletul nu-ţi moare. Opreşte-te căci: TE IUBESC!

Articol publicat de Alina Ilioi pe www.stiricrestine.ro