photo_mix from pray_mission e-group

Daca vrei sa primesti pe e-mail informatii si motive de rugaciune pentru misiune / misionari alatura-te e-group-ului pray_mission. Click pe prima poza pentru a fii redirectionat catre e-group. God Bless You!











Ce faci cand ramai singur

Oamenii "iubesc sa fie iubiti", nu-i asa? De cate ori ti-ai dorit ca cineva sa te urasca? Poti numara pe degete... sau nu-ti aduci aminte de nici un astfel de moment?

 Dumnezeu ne-a ceat fiinte sociabile. Si chiar daca nu suntem intodeauna gata sa iubim, sa facem binele, ne-am dori ca cei din jur sa faca aceste lucruri pentru noi.

 Din nefericire sunt putini acei oameni... si mai rau este atunci cand nici cei de la care ai cele mai mari asteptari nu se ridica la acest standard, ci dimpotriva, sunt, parca, mai rai ca ceilalti.

 Inevitabil ajungi in viata in momente de criza, momente in care te simti singur, parasit, urat de toti, fara nici o apreciere din partea celor ce te inconjoara. Aceste situatii sunt cele care ii duc pe multi la suicid, sau cel putin ii fac sa se simta straini si fara scop in aceasta lume.

 Noi, insa, ca si crestini nu ar trebui sa avem astfel de ganduri... da e greu... E greu ca in ciuda faptului ca ai cazut Bacalaureatul (spre exemplu) sa iti mai gasesti scopul in viata. Acest lucru te debusoleaza... faptul ca te-ai dezamagit pe tine, faptul ca familia ii reproseaza in loc sa te sprijine, te face sa te intrebi unde e Dumnezeu in acele momente...
 In alte situatii (cum ar fi o despartire de logodnic(a)) te intrebi ce nu e in regula cu tine... de ce nu te intelege lumea... de ce nu-ti vad cei dragi adevarata valoare si dragostea ce le-o porti.

 Dar haideti sa ne gandim la Creatorul nostru... ne-a asezat pe acest pamant sa ne pregateasca pentru Cer, iar noi ce facem? Ne legam de pamant, de parca nici nu am stii ca exista Cerul care ne asteapta.
 Suntem atat de ocupati cu studiile, cu prietenii, cu familia, ne straduim atat de mult sa ne cautam un partener si sa ne adunam averi incat uitam chemarea lui Dumnezeu pentru noi.
 Si ce e mai curios: nici cand toate ne ies pe dos, cand nimic nu ne merge bine, nu ne intoarcem spre Dumnezeu... preferam sa stam bosumflati si "suparati pe viata".

 Insa Dumnezeu nu gandeste ca noi ci ne intelege, "isi aduce aminte ca suntem tarana" si ne iubeste. Si de cele mai multe ori ne vorbeste in asemenea situatii pentru ca atunci suntem mai sensibili, mai vulnerabili... vine si ne mai da o sansa, ne da "un viitor si o nadejde".

Totul in lume este trecator! Se duce familia, se duc prietenii, banii si mai repede... faima apune. Ce ramane? Da, dragostea.
Ba mai mult, dragostea pe care o arati celor din jur te implineste.

 Daca ajuti pe cel nenorocit de dragul lui Dumnezeu, vei descoperi o pace si o implinire... implinirea Cuvantului Sfant...

 Ce ne mai da Dumnezeu? Este cu noi, ne poarta de grija, ne da de lucru (sa nu somam spiritual), ne da frati si surori in mijlocul carora sa invatam sa iubim, sa iertam, sa incurajam, sa ridicam. Ochii ii vom tine mereu in sus, iar tot ceea ce se va intampla in jurul nostru vor fi doar lucruri trecatoare care ne vor ajuta sa ne urmam scopul: pregatirea pentru Cer.

 Ai cazut un examen important? Nu-i nimic, il mai dai o data, si daca nu, Dumnezeu ti-a pregati deja alta meserie. Te-ai certat cu cel mai bun prieten? Fa-ti datoria, cere-ti iertare si iarta. Daca nu se rezolva, Dumnezeu ti-a pregatit deja prietenii pe urmatorii 50 de ani :). Trebuia sa te casatoresti si nu s-a intamplat? Sigur vei forma o casa cu o persoana mai buna, care pe viitor iti va fi un sprijin real. Si numarul viitorilor tai copii este deja in planul Sau.

 Umbland cu Dumnezeu printre oameni nu vei fi o vedeta. Dar cei din jurul tau vor continua sa creada in dragoste, bunatate si in Dumnezeu, pentru ca vor vedea zilnic minunile LUI... in TINE.

 Asa cum spune o maxima: "atunci cand nu-ti ramane decat Dumnezeu vei vedea ca El iti este suficient!".

 

(sursa necunoscuta)

Galateni 1 cu 4

Galateni 1:4 : “El S-a dat pe Sine insusi pt pacatele noastre,ca sa ne smulga din acest veac rau…”


 


Cerul plange… iar tu, frant, te cufunzi in linistea si melodiile stelelor… lumina lor te indruma intr-un locas ciudat… ametit; gasesti o usa… intri in CAMERA CONSTIINTEI TALE !...


E intunecat aici… esti inconjurat de multe sertare… esti obosit. Ce cauti aici? Ai vea sa iesi, sa te trezesti, dar curiozitatea te indeamna sa deschizi un sertar…


Tremurand, iei in mana niste fise… fiecare sertar insemnand un domeniu in care pacatuiesti… sunt asa multe fise… si sertarul pare interminabil. Alergi spre altul… spre altul si altul. Fise, tot mai multe fise… cum e posibil ca cineva sa fi inregistrat toate greselile tale… de la furtul unui creion la 6 ani, pana la privirea rautacioasa de ieri… De unde atatea!? ...totusi, te gandesti ca poate nu sunt ale tale. Sigur! Nu au cum sa fie atatea pacate… si totusi pe fiecare este semnatura ta… pe fiecare.


Incerci sa le rupi… sa le stergi, sa uiti... E imposibil! …Lacrimile incep sa-ti ude obrajii. Vrei sa te trezesti… sa iesi de aici… Nu te aude nimeni? Vrei sa distrugi toate sertarele si toate fisele… sa uiti! Si strigi… strigi…


Da! Ai fost ascultat! Usa se deschide… si o lumina se zareste… vezi o mana perforata… Mana perforata!? Ce o fi asta…?


Cineva te-a auzit… Priveste bland spre tine… si se indreapta spre un sertar. Il deschide… O, nu!! …rusinat, incerci sa il opresti, sa il inchizi… dar El, te priveste bland... ia o fisa, o priveste...  Lacrimile iti curg, esti rusinat… par a nu se mai opri… si pe fiecare fisa… lasa semnatura Lui... cu un rosu intens, grav, viu: ISUS…


Esti curat!... Curat?


Te ia de mana, si te conduce afara… LIBER! Insa usa… nu o incuie… mai sunt inca fise goale, ca sa fie completate… si El mai poate semna, cu rosu… INCA…


 


R.B. – 20aug2008 (inspirat din visul lui Joshua Harris)

12 august 2008

Filipeni 4:6: ”Nu va ingrijorati de nimic; ci in orice lucru aduceti cererile voastre la cuostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri cu multumiri.”


 


E noapte in jurul tau, si totul in jur pare sa apuna… nu vezi nicio lumina... alergi, cauti un adapost. Te impiedici, cazi, nimeni… nimic…


Luna inca mai e pe cer… si cateva stele se joaca cu razele ei... pana si luna care clipea jucaus se ascunde…


Dar ce folos, cand in jurul tau toate tremura... iar la urletul unui tunet te adanceste tot mai mult  in durere… Si ploua… ploua...


Unde sunt promisiunile care le faceai in zile cu lumina… zile in care totul parea a fi bine… “cand oceanele cumplit vuiesc […] Tata, stiu ca Tu esti vegheator, stau linistit, stiu ca esti Domn”, “fi binecuvantat, chiar daca plang si mi-este greu… fi binecuvantat!”… Promisiunile facute in lumina, trebuie sa te insoteasca si sa te ridice… cand esti in intuneric!


 


Iov 37:21,22: “Fireste, acuma nu putem vedea lumina soarelui care straluceste in dosul norilor, dar va veni un vant si-l va curati.”


 


Mana tremuranda care ai intins-o Domnului a alungat orice nor… orice fir de ploaie… acum razele soarelui sunt cele care iti fac inima sa cante… privesti din nou Lumina, ce iti da putere sa zambesti… ai primit viata de la Tatal, ASTAZI TRAIESTI!!!


 


R.B.


 

Rugăciunea care schimbă lumea

“Şi iată că era o mare gloată, pe care nu putea s-o numere nimeni,  din orice neam, din orice seminţie, din orice norod şi de orice limbă, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie şi înaintea Mielului…”


 



Apocalipsa 7:9

  

Se spune că trăim într-o lume civilizată, o lume a libertăţii totale, o lume în care fiecare este liber să aleagă pentru el însuşi. Se spune că fiecare are dreptul de a alege ce să facă şi cum să trăiască. Oamenii consideraţi puternici, populari şi “la modă” sunt cei care acceptă alegerea de a fii diferiţi a celor din jurul lor. Libertate şi drepturi egale... două elemente folosite pentru propagandă politică, pentru a obţine o imagine bună în ochii oamenilor. Cum stau lucrurile în realitate? Ce se întâmplă după ce puterea politică a fost obţinută sau scopurile meschine au fost atinse? Se mai ţine oare cont de libertatea religioasă” sau de „dreptul la libera exprimare”?


 


Astăzi în lume există peste 40 de state în care creştinii sunt încă persecutaţi pentru credinţa lor. Mai mult de 70 de milioane de creştini au fost martirizaţi din cauza credinţei lor din anul 33 d. Hr. şi până astăzi. Anul trecut, aproximativ 160.000 de credincioşi au murit în mâinile opresorilor lor şi peste 200 de milioane au fost pesecutaţi, arestaţi, torturaţi, bătuţi sau ţinuţi în închisoare...


 


În foarte multe naţiuni, este ilegal să ai o Biblie, să împărtăşeşti credinţa ta, să îţi schimbi religia sau să laşi copiii sub 18 ani să asiste la programe sau întâlniri cu caracter religios. Cei care îl urmează cu îndrăzneală pe Hristos, în ciuda deciziilor celor din conducere şi în ciuda opoziţiei radicale din partea fanaticilor de alte religii, sunt adesea hărţuiţi, arestaţi, torturaţi şi uneori ucişi pentru credinţa lor. Nu cred că putem vorbi aici de libertate şi drepturi egale...


 


Printre naţiunile în care Creştinii sunt persecutaţi frecvent, libertatea religioasă şi dreptul la libera exprimare fiind sloganuri fără nici o legătură cu realitatea, se numără şi următoarele: Afghanistan, Cipru, Insulele Maldive, Sri Lanka, Algeria, Egypt, Mauritania, Sudan, Azerbaidjan, Guinea Ecuatorială, Maroc, Syria, Bangladesh, Etiopia, Myanmar (Burma), Tajikistan, Butan, India, Nepal, Tibet (China), Brunei, Indonesia, Nigeria, Tunisia, Cecenia, Iran, Coreea de Nord, Turcia, Irak, Oman, Turkmenistan, China, Kuweit, Pakistan, Emiratele Arabe Unite, Columbia, Laos, Qatar, Uzbekistan, Insulele Comora, Libya, Arabia Saudită, Vietnam, Cuba, Malaiezia, Somalia, Yemen şi altele.


 


Contrar cu ceea ce persecutorii doresc, creştinii din aceste zone continuă să se întâlnească pentru închinare, continuă să fie propovăduitori ai lui Isus Hristos, şi biserica din cadrul naţiunilor cu restricţii religioase, continuă să crească. După ultimele statistici, există zilnic în lume 74.000 de oameni care vin la credinţa în Isus Hristos, alegându-L ca Domn şi Mântuitor personal. În medie, 3.500 de biserici noi se deschid într-o sãptãmânã, în lume. În perioada 1990-2000 numãrul de credincioşi nãscuţi din nou din întreaga lume, s-a dublat.


 


Toată slavă şi toată gloria sunt ale lui Dumnezeu care încă lucrează la inimile oamenilor. Însă în toate acestea au un merit şi cei care au înţeles că “mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit”. Dumnezeu ascultă rugăciunea mea şi rugăciunea ta, şi oamenii sunt mântuiţi, în ciuda tuturor opoziţiilor.


 


Rugăciunea noastră este rugăciunea care schimbă lumea. Prin rugăciunea pe care o înalţi înspre Dumnezeu, libertatea adevărată poate ajunge în toate colţurile lumii. Dacă vrei ca fiecare om din lume să ajungă să fie liber prin Hristos, te invit să ne rugăm împreună pentru aceste naţiuni.


 


Să ne rugăm pentru creştinii persecutaţi care trăiesc în aceste ţări, pentru cei închişi în închisori, pentru cei bătuţi şi opresaţi. Să ne rugăm ca Dumnezeu să intervină, să le uşureze existenţa creştinilor, să le dea putere să ducă Evanghelia mai departe şi să fie în continuare puternici în faţa celor care îi prigonesc. Nu în ultimul rând, te invit să ne rugăm împreună pentru ca numărul creştinilor să crească spre Gloria Lui Dumnezeu!


 


Amin!


 


Neluţu Mureşan


http://groups.yahoo.com/group/pray_mission/